Copii super

Alexia Mirițescu, copilul pentru care arta este a doua natură

Alexia Mirițescu are doar 12 ani și un CV absolut impresionant. Arta și literatura sunt ca o a doua natură pentru ea. Pasionată de pictură, desen, pian, literatură, teatru, Alexia creează așa cum respiră. Nu și-ar putea imagina viața fără pasiunile ei pentru care nu consideră că face vreun efort. Iar premiile numeroase pe care le-a câștigat la concursurile naționale si internaționale nu sunt decât recunoașterea firească a talentului său. Un copil deosebit, cu preocupări alese și rezultate pe măsură, Alexia Mirițescu ne introduce în universul ei și povestește cu drag despre tot ceea ce iubește să facă.

Presscafe: Când și cum a apărut în viața ta pasiunea pentru pictură și desen?

Alexia Mirițescu: Din câte îmi amintesc, pasiunea pentru desen a apărut în jurul vârstei de 3 ani și jumătate. Desenam animale și pasări pe o tăbliță magnetică și o așteptam pe mama să vină de la serviciu și să fotografieze desenul ca să-l șterg și să fac altul. Am început să pictez cu acuarele după vârsta de 4 ani, iar în prima pictură am reprezentat niște fructe (mere, pere, banane și căpșuni).

Presscafe: La ce vârstă ai început să te ocupi serios de pictură, să faci cursuri și să participi la expoziții si concursuri?

Alexia Mirițescu: La 5 ani am început cursurile de desen și pictură cu profesor de specialitate, pentru a învăța tehnici folosind diverse instrumente, pentru a vedea lucrurile din perspective diferite. Am învățat  să fac umbre, perspective și portrete și să fiu mai atentă la detalii.

La 7 ani am participat la prima expoziție, la Biblioteca Metropolitană, împreună cu alți copii talentați de la o școală de artă.

Presscafe: De unde te inspiri în creațiile tale?

Alexia Mirițescu: De cele mai multe ori prefer să-mi compun singură creațiile, inspirate din imaginația mea, capturând astfel pe hârtie imaginea stării mele din acel moment. Mă mai inspir și din diverse imagini din natură, obiecte, animale sau de pe internet, făcând, bineînțeles, schimbări în planul compoziției  în funcție de inspirația momentului.

Presscafe: Se întâmplă să ai lucrări care să nu iasă cum ți-ai fi dorit? Ce faci în această situație?

Alexia Mirițescu: Da, bineînțeles! Când nu-mi place cum iese o lucrare, o abandonez pentru altă dată, când poate o să am inspirația s-o “repar”. Câteodată  le refac, câteodată nu, sunt și acum unele lucrări rămase neterminate, deoarece mama nu mă lasă să le arunc, iar eu nu mai vreau să încerc să le “repar”.

Presscafe: Ce îți place cel mai mult să desenezi și să pictezi?

Alexia Mirițescu: Îmi place foarte mult grafica, am multă răbdare să desenez detaliile respective.  Desenez mandale, deoarece mă ajută să mă relaxez, îmi dau o anumită energie în timp ce lucrez la ele. De asemenea, îmi place să desenez portrete, animale și personajele preferate.  Pictez pe teme suprarealiste, personaje preferate  (ex: Harry Potter), animale fantastice, peisaje și portrete. Dar totodată aleg pictura și pe alte materiale, de la hârtie și pânză până la sticlă, ceramică, lut, textil și lemn. Pe sticlă am pictat icoane, îngerași și brăduți de Crăciun. De asemenea, am desenat și pictat un perete acasă, dar bineînțeles cu acordul mamei.

Presscafe: La ce expoziții importante ai participat și la ce concursuri? Ce premii ai obținut?

Alexia Mirițescu: Cele mai importante concursuri de artă la care am participat sunt: Concursul național de artă Carmen Sylva, la care am obținut Locul III la secțiunea Pictură . Am participat cu 5 lucrări, iar lucrarea “Băiatul cu Ochelari” a fost expusă o lună la Muzeul Pelișor. Concursul internațional de artă Picasso Art Contest, la care am obținut mai multe premii Star Artist și Golden Artist. Concursul național „Mesajul meu antidrog” organizat de Agenția Națională Antidrog, la care am obținut Locul I la secțiunea arte vizuale. Festivalul de folclor Prietenii Europei am obținut Locul I cu lucrarea “Dansul florilor de mai”, lucrarea fiind expusă la Arcub. Am fost finalistă la concursul național „Europa – Casa noastră” , lucrarea fiind expusă la Reprezentanța Comisiei Europene din Bucuresti și în pasajul de la Piața Universității. Concursul Internațional „Formidabilii” la care am obținut Premiul I.

Un vis al meu ar fi să organizez o expoziție individuală cu cele mai bune lucrări, unde invitații să aibă parte și de un recital la pian.

Presscafe: Dragostea pentru pian cum ai descoperit-o și la ce vârstă?

Alexia Mirițescu: De când eram mică am ascultat muzică clasică: Mozart, Bach, Beethoven și Chopin, iar când am descoperit pe la 3 ani pianina veche a bunicii, am început să mă joc cu degețelele pe clapele prea grele și mari pentru mine, pe atunci.

Pasiunea pentru pian a apărut după vârsta de 7 ani, când l-am cunoscut pe actualul meu profesor de pian care m-a ajutat să realizez acestă conexiune minunată dintre mine și pian.

Presscafe: De câți ani faci cursuri de pian?

Alexia Mirițescu: În jurul vârstei de  6 ani am început să iau lecții de pian cu profesor, dar nu a fost o experiență prea plăcută, așa că de abia după vârsta de 7 ani am descoperit frumusețea lecțiilor de pian. Am învățat atât piese clasice, cât și moderne,  din repertoriul cântăreților români și străini. Am luat lecții și de canto 2 ani, participând la audiții în care am interpretat piese la pian și voce, cum ar fi „Somene like you  – Adele”.

Presscafe: Ai participat și la astfel de concursuri. Ce premii ai obținut și unde?

Alexia Mirițescu: Am început să particip la concursuri de pian de abia la sfârșitul clasei a IV a. Credeam că o să am emoții mari și nu o să reușesc să cânt bine, dar nu a fost așa. Când sunt pe scenă la pian, intru într-o stare de armonie și odată ce încep să cânt, simt vibrațiile muzicii și nu mai contează nimic în jurul meu.

Premiile obținute la concursurile de pian sunt: Premiul de Excelență la concursul național de pian “Prietenii Muzicii” – Fundația Pro Piano, Premiul I pentru Excelență la concursul de pian „Culoarea sunetului” – Ferentari Jazz Fest, Premiul II la concursul național de pian „Cei mai mici pianiști” – Lira Humanitas, Premiul I la concursul național de interpretare pentru pian solo “Magic Piano”, Diplomă de Merit la Festivalul „Prietenii Muzicii” – Pro Piano

Presscafe: Teatrul este o altă pasiune a ta. Ce simți când urci pe scenă și devii un personaj? Ai emoții înainte? Ai așteptări din partea publicului sau te temi de reacția sau lipsa lui de reacție?

Alexia Mirițescu: Am început cursurile de teatru de la 5 ani. Mai întâi la Teatrul Național, unde împreună cu Magicianul Poveştilor, actorul Marian Râlea, copiii deveneau  eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor românești. Am continuat la diverse trupe de teatru, la 8 ani obținând împreună cu trupa Habarnam, premiul de expresivitate scenică, la concursul Allegria.

În clasele a III a, a IV a și a Va am urmat cursuri de teatru în engleză unde am putut să-mi aleg personajul și să exersez dicția și vorbirea în limba engleză.

În general, când urc pe scenă nu am emoții, dar depinde ce personaj interpretez. Dacă este un personaj îndrăgit, intru repede în pielea lui și uit cu totul de public sau juriu. Atunci, când  parcă joc singură, neprivită, transmit un entuziasm care se izbește de public și se transformă apoi în aplauze.

În clasa a II a am urmat cursurile unei școli de televiziune, unde am învățat tehnici de filmare, vorbitul în public, realizând la final doua filme de scurt metraj, care au fost difuzate la cinematografele  Multiplex Mall și Elvira Popescu.

Experiența obținută atât în teatru, cât și în televiziune m-a ajutat  la câștigarea unor castinguri pentru realizarea unor reclame (“Thanksgiving day – Back in time” pentru MACY’S S.U.A  și “Fii activ la orice vârstă” pentru ANOFM ) și la apariția în videoclipul “Creioane Colorate” a lui  Feli  Donose.

Presscafe: Ce alte preocupări mai ai în afara școlii?

Alexia Mirițescu: Într-adevăr, mai am și alte pasiuni în afara artei și muzicii. Pasiunea pentru scris a apărut din clasa a II a, când am început să scriu diverse povești despre lumi imaginare și creaturi magice. Mama citind poveștile, i s-au părut interesante și s-a gândit că e bine să fac niște cursuri de scriere creativă, pentru a-mi pune și mai bine imaginația pe hârtie. Așa am reușit să public împreună cu alți copii, primele mele povești .

Doamna învățătoare a avut încredere în talentul meu, așa că la serbările școlare din clasele a III a și a IV a  am scris scenariile pentru scenete și le-am pus în scenă împreună cu o parte dintre colegii mei.

În clasa a IV a am câștigat premiul II la concursul național de Scriere Creativă Comper, iar în clasa a Va am obținut Premiul Special I la Concursul de creație pe audiție muzicală „Muzica: artă, știință, emoție” și mențiune la Concursul național „Mesajul meu antidrog”.

În clasa a Va am scris în revista școlii “Gânduri”, care a obținut premiul I pe sector și premiul III pe București, la concursul Revistelor Școlare. Mama intenționează să publice eseurile mele într-o carte, care să conțină ilustrații dintre desenele și picturile mele , iar asta m-ar bucura foarte mult. Acum lucrez împreună cu prietenele mele la un film despre magie, la care am scris scenariu și speram să-l finalizam în această vacanță.

Altă pasiune este dansul, pe care nu îl urmez pentru performanță, ci pentru relaxare. Am început la 6 ani cu dansuri de societate și am continuat cu dans sportiv. În clasa a IV a am câștigat cu echipa locul 3 la concursul de dans sportiv Cupa Dance Fever.

Pasiunea pentru citit a apărut când am descoperit seria de cărți Harry Potter. Pentru mine, Hermione Granger este un model de urmat în activitatea școlară. Am participat și particip și la alte activități extra școlare, diverse cursuri și ateliere la care mă duc din plăcere, pentru a avea experiențe în multe domenii: cursuri de dezvoltare personală și emoțională, cunoaștere integrată, engleză, yoga, arhitectură, fotografie, înot, șah și mai nou cursuri de chitară. La grădiniță am urmat cursuri de balet și karate. La karate, în clasa a Ia am obținut locul I la concursul Cupa Iepurașului.

Dragostea pentru artă, muzică și sport mă ajută atât în dezvoltarea mea personală cât și la școală, reușind să iau în clasa a V-a premiul I cu media 10.

Presscafe: Cine te sprijină în toate aceste activități?

Alexia Mirițescu: Am norocul să fiu sprijinită de familia mea, în special de mama, dar și de către profesorii de la cursuri extrașcolare și de cei de la școală. Susținerea  și încurajarea lor în tot ce fac înseamnă foarte mult pentru mine și le mulțumesc din suflet pe această cale.

Presscafe: Nu pot să nu te întreb: printre atâtea activități care necesită muncă, efort, timp, tu mai ai timp să te joci?

Alexia Mirițescu: Da, bineînțeles că am timp.  Când faci ceva cu plăcere, nu ți se pare un efort, ci o relaxare, un joc.

De multe ori pauzele dintre lecțiile pentru școală le petrec la pian sau chitară, confecționez ceva din lut sau desenez.

Am un cățeluș foarte drăguț, pe nume  Petty, cu care mă joc zilnic. Avem jocurile noastre preferate cu mingea și mânușa. Lui Petty îI place să stea lângă mine când cânt la pian.

Când am timp, după școală sau în week-end-uri, mă vad cu prietenele cu care stau de vorbă despre pasiunile noastre comune, despre personajele preferate din cărți sau filme, mergem cu trotineta,  bicicleta sau skateboard-ul, iar mai nou filmăm  musically-uri prin locuri cu peisaje interesante.

Presscafe: Dintre toate pasiunile tale de care te simți mai apropiată? Să zicem că ai avea de ales doar una: la care n-ai renunța niciodată?

Alexia Mirițescu: Este foarte greu să aleg, deoarece desenul, pianul și scrierea/ literatura sunt cele mai îndrăgite pasiuni, dar pot să încerc: dacă imaginația și cuvintele nu mi le poate lua nimeni, ele fiind mereu acolo în capul și sufletul meu, pianul ar putea dispărea la un moment dat și atunci nu aș putea să mă mai exprim prin muzică. Aș zice că la pian nu aș renunța niciodată.

Dacă analizez din punct de vedere sufletesc, nu fizic, scrierea/ literatura este cea mai apropiată de mine, aducându-mi aminte de ce sunt în stare și având la bază filozofia, prietena mea pe viață.

S-ar putea să-ți placă și...